Capul şi urechile porcului se rad bine, se spală (după ce au fost pîrlite) şi se pun la fiert împreună cu limba şi cu 250 g de slănină, bucăţi de şorici, sare, 2-3 foi dee dafin, cîteva boabe de ienibahar.
Se lasă să fiarbă pînă cînd carnea se poate desface uşor de pe oase. Se lasă să se răcească în apa în care au fiert. Apoi se taie totul în bucăţi de 4–5 cm lungime, se adaugă 2–3 căţei de usturoi pisat, o linguriţă de coriandru şi sare.
Se umple stomacul porcului (curăţat bine), se adaugă un pahar, două din zeama strecurată în care a fiert capul porcului.
Zeama se poate amesteca cu 4–5 linguri de sînge trecut prin sită. Stomacul nu trebuie umplut prea tare ca să nu plesnească la fiert.
Se leagă foarte strîns, se înţeapă de mai multe ori cu acul, se aşază într-un vas cu apă rece şi se pune la fiert. Imediat ce începe să se umfle, se fac cîteva înţepături şi se lasă pînă începe să clocotească, apoi se trage la marginea aragazului ca să fiarbă foarte încet. Se întoarce, se mai fac cîteva înţepături şi se lasă să fiarbă încă 15–20 min.
Se scoate din apă, se aşază pe un fund de lemn, deasupra tobei se aşază alt fund de lemn, iar peste el o greutate. Se ţine astfel la rece pînă a doua zi.
Toba preparată astfel trebuie consumată în 8-10 zile. Dacă se afumă, se păstrează mai mult.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu